Mancati corect cu bani putini!

55% glucide, 30% grasimi si 15% proteine. Aceasta e compozitia ideala a meselor dintr-o singura zi. Va aratam mai jos cum puteti sa respectati aceste proportii cu cele mai sanatoase alimente, dar si cu cele mai ieftine.
Azi vreau sa mananc sanatos, dar nu am foarte multi bani si, in plus, sunt toata ziua pe drumuri! V-ati confruntat vreodata cu aceasta situatie? Indiferent de raspuns, recomandarea tuturor nutritionistilor este sa va incepeti ziua cu un mic dejun bun. Puteti opta pentru un ou fiert cu legume proaspete si o felie de paine de secara plus o cafea fara zahar.

Inseamna 150 de kilocalorii si costa 2,5 lei. Dar cei mai multi oameni prefera gustul dulce dimineata. Care e solutia ideala in acest caz? Un ceai si 2-3 felii de paine integrala, 10 grame de unt cu 82% grasime si miere naturala. Cele 10 grame de unt va furnizeaza mare parte din grasimile saturate de care aveti nevoie o zi intreaga.

Este vorba de o grasime de calitate superioara si nu de depozit (asa cum se intampla cu grasimea din carne care e plina de toxine). Insumeaza 300 de kilocalorii si costa tot 2,5 lei. Peste 2 ore, mancati un fruct dulce. O para din piata costa in jur de 0,5 lei si va aduce toate vitaminele si mineralele de care aveti nevoie in prima parte a zilei.

Acum sunt indicate si 6-7 migdale crude sau fistic crud sau nuci. Acestea va furnizeaza necesarul de grasimi nesaturate. Costa 1,5 lei. Pranzul comandat la firmele de catering sau la orice bufet va costa intre 10 si 20 de lei. Nu stiti ce ingrediente consumati, nu stiti cum au fost preparate.

Un efort minim de dimineata, inainte de a pleca la serviciu va scuteste si de calorii in plus si de ingrediente ascunse. Ideal ar fi sa pregatiti o bucata de carne la gratar pe care sa o puneti intre 2 felii mari de ardei gras. Ar insemna in jur de 350 de calorii si ar costa 7 lei.

Nu slăbeşti? Iată de ce!

Conform specialiştilor americani de la Universitatea Loyola, slăbirea este în topul obiectivelor pe care şi le stabilesc oamenii în fiecare an, dar doar 20 la sută dintre ei reuşesc să îl atingă. Pe lângă lipsa de voinţă, există câteva greşeli frecvente care compromit programul de dietă şi sport. Iată-le!

1. Subestimarea numărului de calorii.Chiar dacă acesta ar trebui să fie în medie 2500, multe îl depăşesc prin gustări dese şi multe preparate calorice. De aceea, ar trebui să notăm tot ce mâncăm, să fim atenţi la dimensiunea porţiilor, să studiem etichetele şi să consumăm la restaurant preparate cu cât mai puţin ingrediente.

2. Supraestimarea activităţii fizice. În mod normal, ca să slăbim jumătate de kilogram într-o săptămână, ar trebui să scădem consumul cu 500 de calorii pe zi. Numai prin sport este destul de greu de atins acest target, pentru că presupune cel puţin 60 de minute de activitate intensă în fiecare zi. Varianta de mijloc este reprezentată de cel puţin 3 antrenamente de 30 de minute pe săptămână sau 10000 de paşi pe zi, monitorizaţi cu un pedometru, în combinaţie cu o dietă.

3. Mese haotice. Acestea atentează la nivelul de glucoză din sânge care fluctuează dacă ingestia de alimente nu se face după un program regulat. Astfel, ne e foamea des şi implicit mâncăm mai mult. Micul dejun nu trebuie să lipsească din programul de masă al zilei, iar între gustări şi mesele principale nu trebuie să treacă mai mult de 3 ore.

4. Lipsa somnului. Specialiştii au observat că persoanele care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte au un nivel mai mare de grelină, hormon care stimulează apetitul si de cortizol, hormonul stresului. În plus, sunt atrase de alimente calorice pe care le consumă din belşug.

Daca e post, atunci e timpul pentru detoxifiere!

Perioada postului reprezinta un moment atat de purificare trupeasca, de detoxifiere, cat si de echilibrare a dietei. Dar pentru ca organismul sa nu sufere dezechilibre nutritionale este foarte important ca dieta de post sa fie adaptata in functie de nevoile fiecaruia.
Postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar, din punct de vedere medical, insa retineti ca nu are aceleasi beneficii pentru toata lumea. Este important sa stiti ca postul ar trebui sa fie abordat in mod diferit si in functie de varsta: un tanar cu o viata activa nu va avea acelasi regim cu o persoana varstnica sedentara. In principiu, dieta de post trebuie sa fie foarte variata si sa contina obligatoriu cartofi (alimentul de baza in perioada postului), fructe (banane, mere, pere, lamai, portocale etc), uleiuri vegetale, nuci si seminte (lipide).

Ce sa mancam

Iata cateva feluri de mancare de post: placinta cu masline sau cu ceapa, pizza vegetariana, salata de morcovi cu ridichi, de conopida cu usturoi, de varza, de cartofi, de fasole boabe, de telina, de iarna, de papadie, toate asezonate cu sosuri precum: sos piperat, picant, de hrean, sos italian sau cu maioneza  de post. Sunt indicate si supele de ceapa, de rosii, de linte, de zarzavaturi, de praz.
Alte mancaruri usoare pot fi crema de fasole boabe, ciuperci la cuptor, ciuperci cu verdeata, mancare de ciuperci cu telina, legume la abur cu sos de mustar, ciorbita de legume, ardei umpluti cu miez de nuca, cu samanta de dovleac, cu ciuperci, orez cu ciuperci, mancare de mazare, sarmalute de post, ghiveci, cartofi inabusiti, mancarica de cartofi cu muraturi, de varza, de spanac, pilaf, praz cu telina, fasole iahnie, mancare de urzici, cozonac de post, chec cu cacao.
In plus, puteti manca o multime de fructe uscate (curmale, smochine, caise), seminte (de dovleac, floarea-soarelui), alune crude (caju, braziliene), migdale etc.
Postul are intotdeauna numeroase dezlegari la peste, lasatul secului de branza, de carne, ceea ce contribuie la echilibrarea dietei in proteine si grasimi de origine animala de inalta calitate nutritionala.

Despre pate-urile vegetale

Pe piata exista si pate in varianta de post, respectiv pate-urile vegetale care, din pacate reproduc compozitia celor din ficat-carne, continand: apa, ulei vegetal hidrogenat (margarina) sau nehidrogenat, proteina din soia, sare iodata, extract de condimente, mustar, arome. Contin alergeni de tipul: gluten, telina, mustar, soia.
Atentie pentru suferinzii de DIABET, aceste pate-uri contin glucide, care trebuie scazute din ratia zilnica. Datorita continutului mare de grasimi, acestea nu sunt recomandate celor cu dislipidemie, boli cardiace, supraponderalilor, obezilor. Aceste produse contin sare, zahar si grasimi ascunse, de care trebuie sa tinem cont pentru a nu face exces.
Datorita E-urilor pe care le contin, nu sunt recomandate copiilor, cardiacilor sau femeilor inscarcinate. Uneori pate-urile vegetale contin ingrediente care nu sunt de post si de aceea, ca o regula generala, cititi cu mare atentia compozitia.

Adevarul despre mezeluri!

Le mananci cu pofta, insa stii cu adevarat ce consumi?
14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)!
BPOC este una dintre primele cinci cauze de deces in tarile vestice si care se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.

Ce contine o reteta standard pentru un mezel?

Mezelurile contin aditivi foarte periculosi, cum ar fi: nitrati si nitriti de sodiu si potasiu (de la E 249, la E 252), fosfati (de la E 339 la E 343) si polifosfati (de la E 450 la E 452) de potasiu, sodiu, calciu, magneziu.
In prezenta proteinelor, nitritii se transforma intr-o substanta care favorizeaza aparitia cancerului de stomac.
In doze foarte mari, nitritii dau o toxicitate acuta care impiedica sangele sa mai transporte oxigen. Sugarii si copiii mici sunt foarte sensibili la aceste substante deoarece le creaza probleme respiratorii.
Un aditiv pe care producatorii il folosesc ilegal si destul de frecvent in mezeluri este amidonul modificat. Conform Ordinului nr. 975, amidonul nu este admis in produsele din carne. Totusi, mezelurile au amidon in cantitati foarte mari, pentru ca acest aditiv retine multa apa si mareste cantitatea de mezel, inlocuind in fapt carnea.

La ce trebuie sa fim atenti cand alegem un produs procesat din carne?

Chiar daca au fost obligati prin legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un produs.
Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa. In ultima vreme, au aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai periculosi sunt fosfatii care, in exces, impiedica fixarea calciului in oase. Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii!
-         Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci incontinuu. Efectul nu este imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate.
-         Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam. Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor.
-         Mezelurile nu ar trebui consumate de copiii pana la varsta de cel putin 12 ani si, in plus, de persoanele predispuse la osteoporoza, de femeile insarcinate si care alapteaza. De suferinzii de obezitate, maladii cardiovasculare, dislipidemie, hipertensiune, diabet, boli hepato-renale, cancere, osteoartrite, boli de piele, boli de plaman, hiperuricemie (guta), celulita, boli ale tubului digestiv, batrani.

Alternative sanatoase la mezeluri!

Iata cateva alternative la mezeluri: un muschi preparat la cuptor din care se vor taia felii si se vor face sandwich-uri, o pulpa sau un piept de pui, peste la gratar sau la cuptor etc.

Pofta exagerată de mâncare si ce ascunde ea

Pofta exagerată de mâncare se datorează, în principal, greşitei gestionări a consumului de alimente. Sărirea peste micul dejun va crea, în compensaţie, o poftă de mâncare exagerată la prânz şi cină.
Supraconsumul de alimente industriale, rafinate, bogate în zaharuri, va determina oscilaţii mari ale glicemiei, hiperinsulinemie postprandială, care la rândul ei va favoriza transformarea acestora în grăsimi. Acest surplus de grăsimi se va depune în adipocite, celulele ţesutului gras, apărând în final supraponderalitatea şi obezitatea. Adipocitele au funcţii hormonale, secretând leptina, hormonul saţietăţii care acţionează asupra unei regiuni a creierului – hipotalamusul. Hipotalamusul controlează pofta de mâncare, dar în lipsa leptinei sau a rezistenţei la leptină acesta rămâne permanent activ, inducând foamea continuă. Astfel, începem să mâncăm orice, chiar şi alimente care în mod normal nu ne plac, ajungând inevitabil la obezitate.
Poftele pentru anumite alimente apar atunci când consumăm alimente industriale rafinate, cu încărcătură glicemică ridicată şi densitate nutriţională scăzută în cadrul unor diete monotone care nu ne pot furniza nutrienţii necesari sănătăţii organismului.
Spre exemplu, este cunoscut sindromul conservelor care se evidenţiază printr-un ansamblu de manifestări morbide, ca urmare a carenţelor vitaminice, îndeosebi vitaminele B şi C, induse de o alimentaţie bogată în produse tratate termic (sterilizate, pasteurizate, iradiate sau pregătite cu ajutorul microundelor). Pe lângă poftele alimentare, acest sindrom se manifestă şi prin leziuni cutaneomucoase: edeme, echimoze, pete şi hemoragii, asociate cu astenie intensă.

Pofta de dulce

Pofta de dulce, în condiţiile unei diete echilibrate şi diversificate este normală, însă problemele încep atunci când nu ne putem abţine de la consumul de dulciuri. Atunci când poftim tot timpul la dulce s-ar putea, în faza incipientă, să suferim de o carenţă de crom şi magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranţă la glucoză (GTF), care este absolut necesar pentru funcţionarea normală a hormonului hipoglicemiant – insulina. Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând dorinţa de dulce.

Pofta de sărat

Cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială, de deshidratare cronică şi de aceea ar trebui să se prezinte la un examen medical cât mai repede posibil.
Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu. Se cunoaşte că sodiul (Na) este un antagonist al potasiului (K) şi calciului (Ca), determinând eliminarea acestora din oase, plasma sanguină şi celulele corpului.
Se recomandă, în aceste cazuri, creşterea consumului de fructe şi legume, care sunt principalele surse de potasiu şi de produse lactate probiotice (iaurt natur, sana, kefir), surse valoroase de calciu împreună cu fasolea, alunele, nucile, sardinele, pătrunjelul frunze, brânzeturile etc.

Pofta de carne

Scăderea rezervelor de proteine, în special a masei musculare, atunci când suntem suprasolicitaţi fizic şi psihic, în cazul în care nu consumăm carne, ouă, lactate, poate determina pofta de carne. De asemenea, consumul de produse industriale din carne cu proteine cu valoare biologică scăzută (mezeluri, cârnaţi, paté-uri) poate declanşa şi întreţine pofta de carne, organismul sperând să găsească o sursă de proteine de înaltă calitate biologică. În aceste situaţii ar fi de preferat să adoptăm o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouăle (ecologice sau de curte), carnea roşie ecologică, dar şi urda, quinoa, amarantul.

Pofta de fructe

Pofta de fructe reprezintă, în general, expresia carenţelor de enzime alimentare, vitamine, minerale şi fitochimicale (non-nutrienţi). Fructele din flora de pădure, sau cultivate (de preferat ecologice), consumate la deplină coacere naturală, în sezonul lor de apariţie, aprovizionează organismul cu enzime alimentare active (fiind alimente vii), vitamine naturale, minerale cu înaltă biodisponibilitate şi fitochimicale (antioxidanţi) necesare reechilibrării fiziologiei şi restabilirii sănătăţii fizice şi mentale.
Fructele crude vor fi consumate numai între mese, pe stomacul gol, fără a fi asociate cu nici o altă categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, ouă, grăsimi, cereale.
Fructele se pretează cel mai bine pentru înlocuirea alimentelor junk-food care de obicei se ronţăie între mese: chips, snacks, pop-corn, dulciuri, sticks etc.

Pofta de cafea

Pofta de cafea poate trăda o lipsă de sulf (S) şi fier (Fe). Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul (alicină).
Fierul este de asemenea un element vital, găsindu-se în organe de animale, carne (în forma hemică), ouă, ciuperci, pătrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolată neagră, cafea, etc.

Sfaturi pentru prevenirea poftei excesive de alimente

Pofta exagerată de mâncare poate fi combătută şi corect gestionată prin adoptarea unei diete diversificate şi echilibrate, formată din alimente naturale, integrale, provenite din lanţuri trofice scurte ecologice, durabile.
Asociaţi corect alimentele şi ingredientele din alimente, cu respectarea orarului de masă şi a celor trei mese principale zilnice. Luaţi micului dejun întotdeauna, ştiind că acesta este esenţial pentru prevenirea poftelor şi foamei exagerate, prevenind apariţia supraponderalităţii şi obezităţii.
Consumaţi minimum cinci porţii de legume şi fructe crude în fiecare zi, înlocuind ronţăitul de alimente tip junk-food (chips, sticks, snacks); Consumaţi alimente naturale, integrale, cu încărcătură glicemică scăzută (GL), pentru evitarea oscilaţiilor mari ale glicemiei.
Practicaţi activităţi fizice precum mersul pe jos, folosirea scărilor, înot, grădinărit, zilnic, cel puţin o jumătate de oră pentru combaterea sedentarismului – inamic modern asociat cu hrana devitalizată industrială şi cu supraconsumul implicit de calorii goale, dar ieftine, însă nocive.

Uleiul de măsline, sănătate pură!

Uleiul de măsline se obţine din fructele arborelui de măslin recoltate începând din
luna noiembrie până în decembrie. Calitatea uleiului de măsline este puternic influenţată
de natura terenului pe care cresc arbuştii de tipul de livadă, gradul de maturare al fructelor, de modalitatea de recoltare a acestora şi de metoda de extracţie utilizată.
Atât datorită excepţionalei sale valori alimentare, dar şi din cauza preţului, uleiul
de măsline este cel mai frecvent falsificat ulei.
Conform Regulamentului CEE 1915/87 uleiul de măsline se clasifică din punct de
vedere comercial astfel:
1) Ulei de măsline virgin
Se obţine din fructe prin procese fizice şi mecanice (nu sunt admise temperaturi
mai mari de 38oC) care nu produc alterarea uleiului (nu este admis nici un proces de
extracţie cu solvenţi sau procese de reesterificare sau amestecuri cu alte uleiuri). Acest
ulei se poate utiliza în stare crudă sau la prepararea termică a alimentelor, fiind rezistent
la temperaturi înalte (punct de fum 190oC). Cu cât aciditatea uleiului de măsline
este mai mică, cu atât rezistenţa la temperatură creşte.
Uleiul de măsline virgin se clasifică la rândul lui în funcţie de aciditate (exprimată
în grame de acid oleic la 100 g ulei) în:

• ulei de măsline extravirgin: aciditate sub 1o şi gust perfect;
• ulei de măsline virgin: aciditate sub 2o şi gust perfect;
• ulei de măsline virgin normal: aciditate sub 3,3o şi gust bun;
• ulei de măsline virgin lampant: aciditate peste 3,3o şi gust imperfect.

2) Ulei de măsline obţinut prin alte procedee

• ulei de măsline rafinat, cu aciditate sub 0,5o, obţinut prin rafinarea uleiului
• de măsline virgin;
• ulei de măsline cu aciditate sub 1,5o obţinut prin amestecul uleiului rafinat cu
• ulei de măsline virgin lampant;
• ulei brut – Greggio – din sâmburi de măsline obţinut prin extracţie cu
• solvenți din sâmburi de măsline (reziduu de la fabricarea uleiului virgin); nu se admit procesele de reesterificare sau amestecuri cu uleiuri de altă natură;
• ulei rafinat din sâmburi de măsline cu aciditate sub 0,5o obţinut prin rafinarea
• uleiului brut din sâmburi de măsline;
• ulei din sâmburi de măsline: cu aciditate sub 1,5o obţinut din amestecuri de
• ulei rafinat din sâmburi de măsline cu uleiuri de măsline virgine, lampante.

Calităţile uleiului de măsline extravirgin

• poate fi considerat şi condiment datorită gustului şi aromei sale;
• are o înaltă digestibilitate;
• este uşor laxativ;
• este un aliment – medicament, iar vechii greci îl considerau cheia
• longevităţii şi a sănătăţii mentale.

Consumul cu moderaţie, regulat, de ulei de măsline extravirgin poate avea următoarele efecte benefice asupra sănătăţii, tratand diferite afectiuni:

• previne formarea ateroamelor (depunerea colesterolului pe artere şi înfundarea
• lor) şi scade riscul de apariţie al bolilor cardiovasculare şi a efectelor acestora;
• ameliorează presiunea arterială la bolnavii hipertensivi;
• ameliorează disfuncţiile generate de diabetul zaharat;
• ameliorează activitatea cognitivă;
• ameliorează efectele unor boli neurologice (depresii) sau neurodegenerative
• (Alzheimer);
• este un aliment cu puternic efect vermifug, indicat copiilor şi persoanelor debilitate şi cu un sistem imunitar slăbit;
• este un laxativ blând, util în stările de constipaţie;
• atenuează efectele otrăvirii cu ciuperci toxice;
• are efect colecistokinetic, drenând vezica biliară leneşă;
• ameliorează ulcerul gastric;
• conţine antioxidanţi puternici polifenolici şi tocoferolici (vit. E) extrem de
• utili în prevenirea apariţiei stresului oxidativ prin anihilarea radicalilor liberi (ROS). Previne astfel apariţia statusului proinflamator sistemic pe fondul căruia
• evoluează maladiile cronice (diabet, cardiovasculare, neurologice – neurodegenerative, cancerele). În acest mod are şi un efect geriatric de prelungire a vieţii, determinând şi un look sănătos prin încetinirea apariţiei ridurilor şi a aspectului tern al pielii.
• previne cancerul de sân prin inhibarea unor gene răspunzătoare de apariţia maladiei;
• are efect analgezic natural, atenuând durerea;
• poate fi utilizat şi extern pentru masaje, împotriva căderii părului, gute

Alimente – panaceu împotriva cancerului şi bolilor de inimă

Ceapa tratează răceala, kiwi, cireşele şi broccoli protejează inima, fasolea combate obezitatea, morcovii şi spanacul menţin vederea sănătoasă. Toate ţin cancerul la distanţă.

Kiwi este fructul-minune care scade colesterolul „rău”, previne blocarea vaselor de sânge și alungă stresul.
Kiwi şi broccoli ţin bolile de inimă la distanţă, cireşele previn guta, fasolea combate cancerul de colon şi aduce buna-dis poziţie. Ceapa tratează răceala, morcovii protejează ochii şi spanacul ţine creierul în priză. Specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi vorbeşte despre proprietăţile terapeutice ale alimentelor.
Kiwi şi cireşele, recomandate cardiacilor
Fructul are de două ori mai multă vitamina C decât portocalele, mai multe fibre decât mă rul şi “bate” bananele la potasiu. Fitonutrienţii din kiwi protejează împotriva bolilor de inimă, cancerului şi infecţiilor res piratorii. Kiwi “subţiază” sân gele în mod natural şi previne blocarea vaselor, exact ca aspirina, dar fără efecte adverse.
“Studiile au arătat că fructele reduc stresul, stimulând regenerarea celulelor”, subliniază specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi. Nutriţioniştii recomandă, zilnic, unul-două fructe cât mai coapte.
Cireşe
Studiile au demonstrat că acidul elagic şi quercetina, două substanţe din cireşe, inhibă evoluţia tumorilor şi chiar distrug celule canceroase. Antocianina, o altă “substanţă-minune”, reduce inflamaţia şi scade riscul de gută, boli de inimă şi chiar cancer de colon, spun cercetătorii. Chiar şi congelate, îşi păstrează toţi nutrienţii.
Fasolea previne cancerul la sân şi diabetul
Fasolea scade colesterolul “rău”, reglează glicemia şi ajută digestia. “Fasolea conţine toţi nutrienţii din carne, cereale integrale şi fructe, adică proteine, fibre, antioxidanţi. Conţine magneziu, potasiu, vitaminele B1, B2 şi K, care menţin sănătatea inimii”, adaugă specialistul.
Femeile care consumă cel puţin două porţii de fasole pe săptămână au un risc cu 24% mai mic de a face cancer la sân, spun cercetătorii de la “Harvard School of Public Health”.
Alte studii au arătat că fasolea reduce riscul de diabet, hipertensiune şi cancer de colon. Conţine triptofan, care taie pofta de mâncare, reglează somnul şi aduce bunadispoziţie.
Ceapa conţine enzime care luptă împotriva cancerului de prostată, esofagian şi stomacal. “Ceapa conţine sulfiţi, care scad colesterolul, şi peptide, care cresc rezistenţa oaselor”, explică Mencinicopsch.
Fiindcă “musteşte” de vitamina C, tratează natural răcelile şi gripa. Pentru a beneficia de proprietăţile terapeutice ale acesteia, medicii recomandă una pe zi. Crudă sau sotată îşi păstrează cel mai bine proprietăţile.
Morcovii sunt o sursă excelentă de antioxidanţi, aceştia fiind asociaţi cu un risc scăzut de cancer de vezică urinară, cancer de prostată, cervical, colorectal şi esofagian. “Stimulează sistemul imunitar şi menţin ochii sănătoşi”, conchide specialistul.
DE SEZON
Legumele verzi fixează calciul în oase
Spanacul protejează împotriva bolilor oftalmologice, ţine creierul în priză şi este “scut” împotriva cancerului de colon, prostată şi mamar. În plus, reglează tensiunea arterială, inflamaţia şi menţine inima sănătoasă. Conţine cantităţi mari de nutrienţi: vitamina K, calciu, vitamina A şi C, B12, magneziu şi fier. Vitamina K ajută la fixarea calciului în oase şi previne osteoporoza sau alte boli osoase.
Luteina, o altă substanţă care se găseşte în spanac, drenează colestrolul de pe vasele de sânge şi previne atacul cerebrovascular. Poate fi consumat în tocăniţe sau crud, în salate.
Un bol de broccoli asigură 200% din doza zilnică recomandată de vitamina C, aproape la fel de multă vitamina K şi jumătate din doza zilnică recomandată de vitamina A.
În plus, conţine de două ori mai multe proteine decât carnea. Broccoli distruge bacteriile care provoacă ulcer şi gastrite, iar fito nutrienţii neutralizează factorii cancerigeni. Studiile au arătat că previne cancerul esofagian şi cancerul gastric şi că reduce cu 20% riscul cardiac.
Fiert sau sotat îşi menţine cel mai bine proprietăţile.
Sursa: Evenimentul Zilei

Prepararea corecta a ciorbelor!

Ciorbele sunt preparate specific romanesti pregatite fie numai din legume, fie mixte: carne, organe, lapte, oua, fiind intotdeauna acrite.

Ciorbele de post – usoare pentru digestie


Ciorbele fara carne, peste, derivate de lapte sau oua, daca sunt preparate cu amidonoase in cantitati mari (cartofi, orez) nu ar fi bine sa se acreasca puternic. Acrirea puternica a acestor ciorbe determina o scadere a digestibilitatii amidonoaselor, care in asociere cu painea induc procese de fermentatie, putrefactie, balonari si disconfort digestiv.
De aceea, cel mai usor de digerat sunt ciorbele pregatite cu multe legume: varza, telina, morcovi, conopida, broccoli, morcovi, praz, ceapa, ardei in combinatie cu leguminoasele fasole boabe, naut, linte, bob, mazare, hrisca.

Ciorbele “de dulce”


Deoarece sunt preparate cu proteine de origine animala, ar fi recomandat sa nu se foloseasca in acelasi timp combinatii de diferite carnuri, cu lapte sau derivate (branzeturi), oua. In aceste ciorbe nu ar trebui adaugate amidonoase (cartofi, orez, cereale), deoarece nu pot fi digerate in mediul acid.

Ciorba cu perisoare


Perisoarele nu sunt alimente sanatoase. De obicei, perisoarele pentru a fi legate trebuie preparate cu albus de ou, orez, amidon. Aceste asocieri sunt indigeste, iar carnea tocata nu este indicata datorita oxidarii rapide a grasimii din ea, devenind astfel indigesta si toxica.

Ciorba de burta


La prepararea acesteia se utilizeaza in special stomacele de vita, curatate si transate sub forma de fasii. Acest organ contine proteine cu valoare biologica relativ scazuta. De asemenea, burta contine grasimi saturate in cantitati semnificative. Datorita continutului ridicat in purine si grasimi, burta si preparatele sale nu sunt recomandate celor cu hiperuricemie, guta si celor supraponderali. Asezonarea ciorbei de burta cu multa smantana ii inrautateste digestibilitatea si ii creste densitatea calorica.

Lactatele, secretul siluetei si al alimentatiei sanatoase!

Cati dintre noi nu avem in meniul zilnic un pahar cu lapte, un iaurt sau o felie de branza? Insa putini dintre noi stiu ca produsele lactate se dovedesc a fi un adevarat ajutor pentru silueta si pentru intregul corp.
Laptele, de exemplu, este un aliment hranitor, special creat pentru hrana sugarilor speciilor de mamifere. Laptele de vita este hiperproteic pentru sugar si de aceea numai laptele matern este hrana ideala a sugarului, pana la cel putin 6 luni.

Un adult poate consuma circa o jumatate de litru lapte de vaca pe zi, dar atentie! Laptele nu poate inlocui apa, deoarece este un aliment fluid care aduce calorii, spre deosebire de apa naturala.
Laptele si derivatele din lapte nu se asociaza cu alte alimente. Exceptie tolerata – asocierea cu paine. Derivatele din lapte fermentate, proaspete, iaurtul, kefirul, laptele batut, naturale, fara adaosuri sunt alimente probiotice sanatoase.

Branzeturile proaspete sunt recomandate!

• Branza telemea contine sare in exces, nefiind recomandata suferinzilor de boli cardiovasculare, hipertensiune, hepato-renale. Branzeturile cu sau fara mucegai sunt hipercalorigene, astfel ca un consum nepotrivit poate determina supraponderabilitate si obezitate.

• Parmezanul se foloseste in cantitati mici, la condimentarea unor mancaruri.

• Branzeturile topite contin saruri de topire, fosfati, citrati care impiedica fixarea calciului in oase, fiind contraindicate copiilor, adolescentilor, batranilor, femeilor si barbatilor expusi la osteoporoza. De asemenea, au densitate calorica mare, ingrasa, aduc aport de grasimi si sare ascunse.

• Branzeturile cu mucegai au un continut foarte ridicat de grasime si sare, cu efect de ingrasare atunci cand se consuma frecvent si in cantitati mari.

• Urda este un produs valoros deoarece nu contine aproape deloc cazeina, proteina majoritara din lapte care nu poate fi digerata de corect de tubul digestiv al omului. Proteinele din urda contin aminoacizi formatori de fibra musculara, crescand masa negrasa a corpului, marind in acest fel arderile si prevenind supraponderabilitatea si obezitatea. Urda are si o cantitate mica de grasimi, acceptabila si din punctul de vedere al aportului caloric si efectului mai scazut de ingrasare.

• Branza de burduf consumata in cantitati mici si in asociere corecta cu alte alimente poate fi prezenta la mesele traditionale.

• Cremele de branza industriale sunt uneori puternic aditivate, nefiind indicate.

Lista de cumparaturi a dr. Menci!

Este directorul Institutului de Cercetări Alimentare şi de ani buni ne învaţă cum să mâncăm sănătos şi cum să evităm pe cât putem alimentele cu substanţe nocive. Este în război deschis cu produsele care conţin coloranţi şi conservanţi periculoşi (celebrele E-uri). Dar cine nu s-a întrebat măcar o dată ce mănâncă Gheorghe Mencinicopschi? Ei bine, noi am fost cu el la cumpărături şi vă arătăm cu ce a umplut coşul de la super- market!

Nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că Menci chiar…mănâncă. Mai mult, poate umple cu uşurinţă un coş cu alimente. “Natural” sau “proaspăt” sunt cuvintele obligatorii de pe lista de cumpărături a specialistului în vârstă de 62 de ani.
Primul raion la care se opreşte este cel de legume şi fructe.
Aici cumpără tot ce se poate, îndeosebi mere româneşti şi citrice din Uniunea Europeană. Îi plac foarte mult roşiile cherry, pe care le consumă la salate cu rucola (plantă mediteraneeană), la paste sau tăiate mărunt şi puse pe pâine prăjită cu ulei de măsline şi busuioc (bruschetta).
Nu pleacă niciodată de la magazin fără să ia nişte ciuperci proaspete, pe care le rumeneşte pe grătar sau le pune la cuptor cu cartofiori. Nu-i place carnea grasă sau tocată. Cumpără foarte mult peşte, dar numai proaspăt. E “mort” după somonul la grătar, însă consumă des şi peşte mai ieftin şi cu multe oase, cum este carasul, pe care îl pregăteşte la cuptor.
Doar o sticlă de vin roşu
Chiar dacă nu se dă în vânt după carnea de porc, de data asta a luat nişte cotlete “albe şi frumoase”, numai bune de pus pe grătar. Bineînţeles, din frigiderul lui Menci nu lipseşte puiul, pe care îl prepară îndeosebi la grătar, dar şi la cuptor, cu cartofi şi rozmarin. Profesorul are o regulă de bază. Nu mănâncă nimic prăjit, ci doar preparat la aburi, la grătar, la cuptor sau fiert puţin. Totodată, Menci dezvăluie că-i plac foarte mult şi legumele trase prin wok (tigaie asiatică, mare şi adâncă).
Agreează, de asemenea, pastele integrale şi din grâu dur. Pentru ele nu face sosuri sofisticate, ci preferă să le consume cu usturoi, ulei de măsline şi ardei iute uscat (aglio, olio e peperoncino), presărate uneori cu puţin parmezan. O dată la 2-3 săptămâni, mai cumpără şi câte o sticlă de vin roşu sec şi spune că evită să consume mult alcool. Bea foarte multă apă minerală, atât plată, cât şi carbogazoasă. Ca desert, Menci mănâncă foarte multe fructe şi iaurturi, care ajută la digestie. De data aceasta, a achiziţionat un borcan de magiun de Topoloveni.
“În rest, nu arunc banii pe prostii şi citesc foarte atent etichetele. În general, prefer produsele proaspete, vrac, şi evit semipreparatele sau alimentele conservate”, ne-a precizat Menci.

Lista profesorului
* Mere româneşti
* Citrice din UE
* Broccoli (pentru sote)
* Praz
* Roşii cherry
* Fistic
* Curmale
* Varză (pentru salată)
* Rucola (plantă mediteraneeană)
* Ciuperci champignon proaspete (pentru grătar sau cuptor)
* Peşte somon proaspăt (grătar)
* Cotlete de porc (grătar)
* Ciocănele şi piept de pui (grătar)
* Paste din grâu dur (fierte al dente)
* Zahăr brun
* Ulei de măsline extravirgin
* Măsline naturale
* Iaurt pentru digestie
* Pâine neagră integrală
* O stică de vin roşu sec
* Apă minerală (plată şi carboga- zoasă)

Preferă carnea slabă
Menci nu este un mare consumator de carne de porc, însă, de această dată, a luat trei cotlete slabe, pe care le pregăteşte pe grătar. Niciodată nu prăjeşte carnea!
Alege peştele cu atenţie!
De fiecare dată, Menci se uită cu atenţie să vadă dacă peştele este proaspăt. Observă, în primul rând, culoarea acestuia, îndeosebi a “urechilor”, să nu fie negre. În rest, peştele este unul dintre alimentele preferate de profesor.
Nu lipseşte rucola
Specialistului în alimentaţie îi plac foarte mult salatele mediteraneene, îndeosebi cele cu rucola. Bineînţeles, le consumă cu ulei de măsline extravirgin şi cu oţet balsamic.
Niciodată fără mere!
De fiecare dată când merge la cumpărături, Menci nu pleacă fără mere. Le preferă pe cele româneşti şi le consideră desertul ideal.
Mănâncă des ciuperci
Menci înlocuieşte foarte des carnea cu ciupercile. Cel mai mult îi place să le prepare la grătar, alături de alte legume. Mănâncă doar ciuperci vrac.
Nici o zi fără iaurt!
Menci nu exagerează cu brânzeturile şi cu lactatele, fiind destul de grase, însă în fiecare zi consumă iaurturi, mai ales cele bune pentru digestie.
Ocoleşte sucurile şi mezelurile
Când se află în magazin, Gheorghe Mencinicopschi parcă este orb când trece pe lângă raioanele de mezeluri, de sucuri carbogazoase sau pe lângă cel de dulciuri şi chipsuri. Nu le vede nici dacă îl obligi, pentru că niciodată nu mănâncă astfel de produse, care, susţine el, sunt pline de aditivi extrem de periculoşi. De altfel, specialistul ne sfătuieşte să evităm cât se poate de mult astfel de alimente!

Sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/exclusiv-uite-ce-cumpara-mencinicopschi-de-mancare-323437.html

Colonul sanatatea celorlalte organe!

Un colon intoxicat, disfunctional, poate sta la originea ficatului obosit, durerilor articulare, psoriazisului, eczemelor sau migrenelor. Intoxicarea organismului isi pune amprenta nu doar asupra interiorului, si si asupra exteriorului. Pielea iritata, lipsita de elasticitate sau parul casant, fara stralucire sunt efectul unui colon bolnav.

In organism exista legaturi clare intre organe si parti ale corpului, de aceea o afectiune la nivelul uneia poate sa provoace dureri in alta parte.
Acumularea de toxine in colon determina afectiuni la distanta. De aceea, iritarea unei regiuni din colon, din cauza acumularii de toxine, se poate asocia cu simptome in alta parte a corpului. In acest fel, se explica legatura dintre colon si ficatul obosit, durerile articulare, psoriazis sau migrene.

Este gresit sa tratam aceste simptome, fara a lua in consideratie colonul. Tratarea oboselii, migrenelor, durerilor articulare doar simptomatic nu face altceva decat sa lase cauza nerezolvata. Atata vreme cat colonul ramane netratat, atata timp cat toxinele stagneaza acolo, simptomele, respectiv durerile articulare, migrenele, oboseala, vor persista sau vor reveni.

O cura de detoxifiere a colonului poate rezolva oboseala ficatului, poate contribui la calmarea durerilor articulare, la vindecarea psoriazisului si eczemelor, la disparitia migrenelor. Aceasi cura de detoxifiere poate contribui la recapatarea elasticitatii pielii, stralucirii parului si fermitatii unghiilor

Cum mancam fara sa ne ingrasam?

Unele alimente au nevoie pentru a fi digerate de o cantitate mai mare de energie decat cea pe care o pot ceda. Diferenta energetica necesara metabolizarii acestor alimente este preluata din rezervele lipidice continute in tesutul adipos al corpului.
In acest mod alimentele care contin „calorii negative” contribuie la slabirea fiziologica, naturala, fiind indicate supraponderalilor si obezilor.
Aceste obiceiuri alimentare nu necesită înfometare, sunt fireşti şi pot fi uşor urmate, în cadrul unei diete diversificate – echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos, activ.
Alimente care furnizeaza calorii negative


Fructe: Afine, cirese, visine, prune, mere, pere, caise, mure, coacaze, merisor, aronia, banane, clementine, guava, kiwi, agrise, smochine, kumquat, papaia, piersici, pepene, ananas, zmeura, capsuni, portocale.
Vor fi consumate intotdeauna singure, dimineata, seara si intre mesele principale.

Legume: Varza, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, telina, fasole verde, cicoare, papadie, andive, sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, anghinare, praz, salata, ceapa, ridichi, spanac, dovleac placintar, rosii, napi, fenicul, rucola, usturoi, patrunjel frunze, mazare teci, alge, leustean frunze, salvie, rozmarin, oregano, fenugreek, ardei iute, ardei gras, piper, foi de dafin, capere, scortisoara, ciuperci salbatice sau de cultura. Vor fi consumate in stare cruda sau, dupa caz, preparate prin fierbere in abur, la gratar, gratinate, sotate.

Pot fi asociate intre ele si cu proteinele de origine animala: carne, oua, branza.

Nuci, alune, seminte: nuci, alune de padure, arahide, migdale, nuci macadamia, nuci braziliene, seminte de pin, fistic, nuci de cocos, alune caju, nuci pekan.
Peste – pastrav, somon, cod, calcan, macrou, merlucius, sardina. Preparat la gratar sau in folie pergament la cuptor. Pestele afumat nu este indicat, deoarece fumul contine substanţe cancerigene.
Vor fi consumate cu moderatie circa 50 g/zi (ex: 5-10 mieji de nuca extrasi din coaja imediat inainte de a-i consuma).

Proteine de origine animala: Carne slaba de pui, gaina, fazan, potarniche, bibilica, vita, vitel, bivol, porc, iepure, strut, curca. Carnea se va degresa suplimentar si nu va fi pregatita prin prajire. Poate fi condimentata natural si va fi consumata cu moderatie, de 1 – 2 ori pe saptamana.
Carnea nu va fi asociata cu amidonoase (mamaliga, orez, cartofi, paine), ci cu garnituri de legume grilate, sotate sau crude.

Dieta lui Gheorghe Mencinicopschi: Slăbeşte mâncând

 

Dietele drastice care permit mai puţin de 1.000 de kilocalorii zilnic oferă rezultate doar pe perioade scurte de timp, susţin nutriţioniştii. Potrivit acestora, persoanele care apelează la un astfel de regim de slăbit riscă să se îngraşe peste greutatea pe care au avut-o anterior începerii dietei.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, oferă pentru gândul câteva ponturi despre cum poţi slăbi mâncând pe săturate.
“Nimeni nu a explicat clar faptul că, atunci când ţii o dietă, nu numai cantitatea caloriilor este importantă. Calitatea biologică a caloriilor este hotărâtoare pentru persoanele care doresc să scape de kilogramele în plus sau să îşi menţină greutatea”, spune medicul nutriţionist.
Potrivit expertului, o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu o calorie dintr-un alt aliment din punct de vedere al efectului metabolic. Astfel, unele alimente accelerează arderea grăsimilor, în timp ce altele încetinesc metabolismul, îngreunând astfel procesul de slăbire.

Dimineaţa – momentul în care pot fi satisfăcute poftele

Atunci când doriţi să scăpaţi de excesul de kilograme, nutriţionistul Mencinicopschi recomandă porţii mici de mâncare la intervale scurte de timp.
“În primul rând trebuie să vă fixaţi un program de mese, care se vor lua la ore fixe. Zilnic trebuie să mâncaţi de cinci-şase ori. Astfel, veţi reuşi să
vă controlaţi mai bine senzaţia de foame”, menţionează specialistul în nutriţie.  În acelaşi timp, micul dejun trebuie să fie consistent şi trebuie luat în fiecare dimineaţă. “Metabolismul funcţionează diferit în cursul zilei, iar alimentele mâncate la micul dejun au efectul cel mai scăzut de îngrăşare. Dimineaţa este singura perioadă a zilei în care vă puteţi satisface câteva pofte”, indică prof. dr. Mencinicopschi.
Potrivit specialistului, alimentele mâncate seara sau noaptea duc la supraponderalitate sau la obezitate. Astfel, cina trebuie să aibă cel mai mic conţinut caloric, deoarece în acest moment al zilei arderile sunt încetinite, iar pancreasul şi ficatul nu trebuie încărcate cu grăsimi.
Caloriile de slabă calitate îngreunează procesul de slăbire

Medicul spune că, atunci când urmaţi o dietă, trebuie să alegeţi alimentele care au calorii negative, respectiv legumele, anumite fructe, peştele, carnea de pui sau de curcan şi anumite lactate. “Zahărul alb, glucoza, fructoza, siropurile de glucoză-fructoză, grăsimile rafinate şi artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combină făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau de origine vegetală, băuturile carbogazoase, conservele de legume şi carne şi produsele de tip fast-food conţin calorii de slabă calitate care încetinesc metabolismul şi îngreunează procesul de slăbire”, menţionează nutriţionistul.
Grăsimile nu trebuie eliminate din alimentaţie. Medicul spune că ponderea zilnică necesară este de 20 la sută. “Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale care se ascund de regulă în margarină, excesul de grăsimi animale saturate, grăsimi râncede şi pe cele din prăjeli”, indică nutriţionistul. Potrivit specialistului, peştele gras oceanic, datorită conţinutului bogat în acizi graşi Omega 3 şi 6, uleiul de măsline, in şi cânepă sunt surse de grăsimi benefice pentru organism.

http://www.doctormenci.ro

Mic dejun sanatos!

Micul dejun este cea mai importanta masa a zilei la care nu trebuie sa renuntam la el cu niciun pret! Dimineata ar trebui sa consumam cantitativ circa o treime din hrana zilnica, iar meniul ar trebui sa contina: grasimi (unt, branzeturi, oua), proteine (carne rosie, oua), glucide lente (paine integrala, cartofi fierti).

Exemplul 1
- 1-2 oua pregatite scrob (omleta sparta), din oua de preferat ecologice sau inscriptionate cu cifra 1 sau 2
- 70 g paine integrala (3 felii) fara aditivi alimentari
- 10-20 g unt natural (untul se consuma de preferinta dimineata)
- ceai de plante sau ceai verde, negru, cafea filtru de buna calitate (150ml), fara indulcitori. Se poate adauga putin zahar brun sau miere (numai dupa ce temperatura scade sub 40?C).

Exemplul 2

• 150 g gratar de manzat pregatit fara sursa de foc deschis sub carne, cu garnitura 300 g legume fierte asezonate cu un sos de ciuperci sau rosii
• Ceai de plante sau ceai verde, oolong, negru, cafea espresso fara laspte. Se poate adauga putin zahar brun, miere naturala, sirop de artar numai dupa ce temperatura scade sub 40?C

Exemplul 3

• cereale care sa fie consumate la micul dejun, de preferinta, in una dintre zilele de post
• cerealele de mic dejun trebuie sa fie obtinute din macinis integral sau din amestecuri de grau dur si comun, quinoa sau amarat
• sa nu fie obtinute prin expandare, ci sub forma de fulgi de ovaz
• de preferat sa nu fie acperite cu galzuri de zahar, miere, caramel, ciocolata
• cerealele se vor asocia cu nuci, seminte, leguminoase, dar nu cu fructe, inclusiv fructe uscate
• se vor consuma cu ceai sau cu lapte de soia sau orez si nu cu iaurt sau lapte.

http://www.doctormenci.ro/

Ce avem voie sa mancam la cina?

La masa de seara se pot servi proteine animale (peste) si legume. Orice consum de grasimi, branzeturi, amidonoase sau carne grasa va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela ca organismul va stoca sub forma de tesut adipos aceste alimente, in timp aparand supraponderalitatea si obezitatea.
Atentie! Supele de carne nu sunt recomandate seara, deoarece pot declansa pusee de hipertensiune nocturna. Acestea, ca si ciorbele, contin o cantitate mare de aminoacizi, care in timpul noptii pot amplifica tensiunea arteriala. Supele si ciorbele se pot consuma la pranz, dar fara adaos de smantana sau provenind din carne foarte grasa. De preferat sunt supele si ciorbele din legume.
Cina va fi lejera, compusa din alimente continand proteine de origine animala usor de digerat, bogata in grasimi cu acizi grasi esentiali omega 3 cu lant lung, peste, fructe de mare neprajite si fara pane-uri; alimente ce contin proteine vegetale si cantitati mici de zaharuri simple:legume verzi (salate, spanac sparanghel), lichide nealcoolizate (apa minerala naturala).

Exemplu de masa de seara:

• 100g peste gras:somon, cod, macrou, sardina, pastrav, hering, ton
• Legume verzi
• Apa minerala naturala

Masa de seara de post:

- salata de ciuperci, bureti, bine spalate si preparate crude sub forma de carpaccio, cu ulei de masline extravirgin, zeama de lamaie, usturoi, frunze de pastrunjel
http://www.doctormenci.ro/

Pranz sanatos

Pentru masa de pranz se pot utiliza glucide rapide (miere, zahar brun) si semirapide, pentru a se evita destocarea proteinelor si pentru a compensa oboseala organelor solicitate in timpul zilei.
Puteti completa echilibrul nutritional cu alimente bogate in proteine animale, cu un continut scazut de lipide:carne de pasare (pui, curcan, prepelita); alimente ce contin proteine vegetale si glucide compleze: linte, fasole, mazare, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varza; o bautura nealcoolica: apa minerala naturala, ceai verde sau negru, cafea.

Exemplul 1
-200g carne de pasare inabusita, grilata
-200g de legume la gratar (vinete, dovlecei, ardei) sau morcovi, broccoli la abur
-apa minerala naturala, ceai verde, cafea neagra filtru
Exemplul 2
-150g spaghete din grau dur si quinoa asezonate cu sos de ulei de masline extravirgin cu peperoncino si tomate, presarate cu parmezan
-budinca de orez basmati cu branza de capra
-apa minerala naturala, cafea neagra espresso
Exemplul 3 – pranz de post
-salata de andive asezonata cu vinegrata de ulei de masline extravirgin si cusuc de lamaie sau otet balsamic
-200g tofu (branza de soia) asezonata cu sos de soia, tamarind
- apa minerala naturala cu suc de lamaie, ceai verde

http://www.doctormenci.ro/

Paine sanatoasa

“Paine” este un termen generic pentru sute de alimente asemanatoare, dar in acelasi timp foarte diferite nutritional si compozitional.
Painea traditionala, autentica era facuta din faina integrala, neagra, obtinuta la moara cu pietre, utilizand apa, sare, maia si o tehnologie speciala.

Painea nu ingrasa daca:
-          este integrala, autentica,
-          corect asociata cu celelalte alimente,
-          daca este mancata conform principiilor crononutritiei,
-          daca nu exageram cu cantitatea,
-          daca tinem cont de starea noastra de sanatate si de stilul de viata activ sau sedentary.
Iata o reteta de paine care poate fi obtinuta la cuptorul automat in casa.


Paine de casa cu cereale si seminte

Reteta pentru 1 kg:
-          0,55 kg faina de grau spelta tip 630
-          0,55 kg faina de secara tip 997
-          0,25 kg de lapte batut
-          0,10 l de apa
-          1 lingura sare cu alge
-          1 lingura drojdie uscata
-          1 lingura coriandru, chimen, fenicul sau alta planta condimentara, dupa gust.
Dupa ce painea a fost framantata si dospita, umeziti-o cu putina apa si imprastiati deasupra seminte de susan, dovleac, florea-soarelui, chimen, fulgi de ovaz.
Painea se pastreaza proaspata in medie 5 zile – o saptamana si la congelator – intre 1-2 luni. Daca doriti sa congelati painea, lasati-o sa se raceasca, portionati-o in felii separate de o folie inainte de a o introduce la -18˚C. Odata congelata painea, ca de altfel orice aliment congelat, nu se mai recongeleaza.

KEFIRUL

Kefirul-băutura centenarilor

Originar din zona caucaziană, kefirul este socotit „băutura centenarilor”, denumirea sa, ce provine din limba turcă, însemnînd pur şi simplu „sănătate”. Culturile lactice care se folosesc la producerea sa conţin bacterii de tip Lactobacillus kefir şi Lactococus lactis, care transformă o parte din lactoza din lapte în acid lactic, de unde gustul său acrişor. Fermenţii de kefir (Candida kefir) provoacă fermentaţia, astfel încât din lactoză se formează acid carbonic (care acidulează) şi alcool. În kefirul comercializat în mod curent, procentajul de alcool trebuie să fie de minimum 0,05%.
Aliment sănătos, uşor digerabil, cu un conţinut mare de proteine lactice, predigerate, şi calciu, kefirul este folosit şi ca remediu, mai ales pentru refacerea florei intestinale, întărirea sistemului imunitar,revitalizator al pielii şi adjuvant al digestiei.

Compoziţie

100 de grame de kefir cu 1,5% grăsimi au doar 46 kcal şi conţin 3,4 g proteine, 4,1 hidraţi de carbon, 150 mg potasiu, 120 mg calciu, 100 mg fosfor, 12 mg magneziu, fier, zinc, iod, fluor, precum şi oligoelemente. Dintre vitamine, kefirul este bogat în cele din complexul B (40 mg vitamina B1, 170 mg B2, 50 mg B6, 90 mg niacina) şi în caroten (provitamina A), D si E. 100 de grame de kefir 1,5% mai conţin 6 mg colesterol, 0,8 g acid lactic şi 0,5 grame alcool.
Kefirul este foarte bine asimilat de către organism fiindcă, din cauza acţiunii bacteriilor lactice, el este predigerat. Conţinutul său de lactoză este mai redus decît al laptelui, fiind mult mai uşor suportat de către cei cu anumită intoleranţă la lactoză. Culturile de bacterii din compoziţia sa au un efect benefic asupra mucoasei sistemului digestiv. În special menţinerea unui intestin sănătos este deosebit de importantă, deoarece un intestin bolnav este cauza multor alte afecţiuni.

Utilizare

Kefirul se poate consuma ca atare sau în diferite amestecuri. Iată unul dintre acestea: 200 grame kefir sărac în grăsimi (cu 1,5% grăsime) se pune într-un pahar sau vas înalt şi se amestecă cu 75-100 de grame fructe proaspete (banane, zmeură, căpşuni, piersici, caise), fără sîmburi şi tăiate mărunt. Se adaugă o linguriţă cu suc de lămîie şi 1-2 linguriţe cu miere. Se mixează acest amestec (în blender, de preferat) şi se consumă pe loc.
Pentru sănătatea mucoasei intestinale o „cură cu kefir” este excelentă. Pentru aceasta, se amestecă un litru de kefir sărac în grăsimi cu un litru de suc de mere nestrecurat şi se bea întreaga cantitate în decursul unei zile. În rest, nu se mănîncă şi nu se bea altceva, în afară de apă plată sau slab mineralizată. În ziua a doua, în afara băuturii din kefir şi suc de mere se pot consuma mâncăruri foarte uşoare, în cantitate mică. Ziua a treia de cură este identică primeia, cea de-a patra- celei de-a doua şi tot aşa pe o perioadă de o săptămînă. Această cură e indicată şi în convalescenţă, mai ales după ce s-a urmat un tratament cu antibiotice sau laxative, care afectează flora intestinală.

Cum se prepara Kefirul

 Se pun 1-2 linguriţe de ciupercă (cca.3-5 cm3) într-un
borcan de sticlă de 200 mg şi se toarnă 200-300 ml
lapte proaspăt, dulce.

Se lasă 8-12-16-24 ore la fermentat (în funcţie de temperatura mediului ambiant), fără să se închidă ermetic, ci numai cu un capac pus invers pe borcan. Laptele fermentează suficient şi după doar 8-12 ore, are deja proprietăţile complete pentru tratament. Gustaţi şi opriţi fermentaţia după intervalul optim în condiţiile dvs. de mediu.

Pentru consum, se strecoară laptele printr-o sită de plastic cu diametrul orificiilor cât mai mic (chiar sub 1 mm), într-un vas de sticlă – este chefirul (laptele fermentat) care se consumă pentru tratament. Ciuperca din sită se spală sub jet de apă rece de rămăşiţele laptelui fermentat, apoi se reaşează în borcanul spălat şi se toarnă o nouă porţie de lapte dulce, crud, nefiert.

Este foarte important să se procedeze aşa în fiecare zi, altfel ciuperca nu se dezvoltă, capătă o culoare maronie, nu mai are proprietăţile de tratament şi poate muri. Când ciuperca este bine îngrijită, este albă ca laptele şi
în cca. 14-21 zile volumul acesteia se dublează. Atunci trebuie împărţită în două.

 Se consumă 100-500 ml lapte de Kefir pe zi (eventual mai mult, la cine tolerează şi nu are aciditate gastrică, fermentaţie intestinală deficitară), de preferat pe stomacul gol (excepţie făcând gastritele hiperacide, ulcerul gastric sau duodenal – cazuri în care e bine ca chefirul să se consume după masă sau în paralel cu pâine prăjită, biscuiţi, etc. care absorb acidul gastric; totodată, nu se vor bea cantităţi mari deodată, ci se va consuma cu linguriţa… pauză… o nouă linguriţă, etc.).

Tratamentul durează minim 20 de zile (unii recomandă o pauză 10 zile după care se reia). Părerea mea este că se poate consuma fără intrerupere,
asemenea iaurtului sau laptelui bătut. Nu există nici un fel de efecte secundare! Nici măcar înghiţind o bucată de ciupercă nu se întâmplă absolut nimic! (o veţi elimina prin scaun, nedigerată; ciuperca nu poate trăi în intestinul omului, fiţi fără grijă!).

În timpul tratamentului este interzis consumul de alcool şi de grăsimi animale (în schimb se poate consuma ulei presat la rece şi seminţe crude de dovleac, in, floarea soarelui, nuci), sare, zahăr (înlocuiţi-l cu mierea!), gemuri, băuturi sintetice şi acidulate, condimente.

Reacţia organismului la laptele fermentat În primele 10 – 14 zile de tratament activitatea stomacului se intensifică brusc, se formează gaze din abundenţă şi nu se recomandă consumul laptelui dimineaţa pe stomacul gol (în această primă fază).
Uneori scaunul este mai moale, dar tratamentul nu trebuie întrerupt. La bolnavii de ficat şi rinichi s-au semnalat şi unele senzaţii mai neplăcute. După 10 – 14 zile aceste reacţii încetează şi se ameliorează activitatea întregului organism.

După minim 20 de zile de tratament, veţi începe să vă simţiţi mai bine. După 2 luni de tratament se constată dispariţia anumitor suferinţe, iar după un an de tratament, organismul ar trebui să se însănătoşească complet, dacă respectaţi şi celelalte reguli de viaţă echilibrată (dietă de cruţare, mişcare, somn, etc.)
Laptele fermentat poate fi folosit şi ca demachiant în tratamentele cosmetice cu efect de încetinire a formării ridurilor şi eliminarea oboselii faciale.

De asemenea se poate folosi în arsuri (solare sau produse în gospodărie).
De asemenea, ameliorează sau înlătură durerile provocate de reumatism prin ungerea locurilor dureroase de 7 – 8 ori/zi cu lapte fermentat (Kefir).

Pui curry

600 gr. carne de pui (jumătăţi piept, copanele, fara piele)
2 linguri de ulei masline
1 ceapă medie , fin tocata
4 catei de usturoi, tocati
2 lingurite ghimbir, proaspat, tocat fin
1 lingurita chimen
1 roşie medie , tocata
1 lingura de coriandru,
1 ardei lingurita, negru macinat
1/2 linguriţă de sare
1/2 lingurita turmenic
1/4 lingurita de piper, ardei iute
1/2 ceasca  iaurt, fara grasimi
1/2 ceasca  de apă
1 lingura de suc ​​de lămâie
coriandru, proaspete, (opţional)
3 cani de orez (sau 6 Flatbread grâu integral)
1/2 linguriţă de seminţe de fenicul, zdrobit

 Taiati carnea in felii subtiri .

 Într-o tigaie mare incalzita puneti uleiul la incins. Adaugati bucatile de pui, gatiti timp de 5 până la 8 minute sau până când puiul este maro deschis, intorcand ocazional. Scoateţi carnea de pui din tigaie.

 Adaugati ceapa, usturoiul, ghimbirul, chimenul in tigaie. Reduceti focul la mediu. Gatiti timp de 6 până la 8 minute, amestecand frecvent.

Adaugati roşiile, coriandru, semintele de fenicul, piper negru, sare, turmeric, piper Cayenne optional. Gatiti pentru 2 minute, amestecand ocazional.

 Într-un castron mic,bateti cu un tel sau o furculita iaurtul.  Adaugati treptat amestecul de iaurt cu rosii, amestecand constant.

Adaugati carnea de pui şi apă. Se acoperă şi se fierbe timp de 20 de la 25 de minute sau până când puiul este fraged şi nu mai este roz .

Stropiti cu suc de lamaie si coriandru, dacă doriţi. Serviti cu orez sau felii de paine ( cu grau intreg).