Alimentatie echilibrata

Există nenumărate tipuri de diete, unele mai complicate decâr altele, însă atunci când vorbim de dietă uităm să precizăm.......esenţialul.
Şi anume.....că a urma o dietă, nu înseamnă „să ţii un regim de slăbire”, ci să întelegi, să accepţi şi să adopţi un regim de alimentaţie corect. Pentru toată viaţa! Pentru că erorile alimentare, neştiinţa şi nepăsarea nu se plătesc imediat, ci pe parcursul mai multor ani.
A mânca înseamnă bucurie şi plăcere, însă trebuie să avem întotdeauna bun simţ şi echilibru, căci apetitul nu este neapărat un semn de sănătate; cea mai bună dietă este să ştii să mănânci şi să cunoşti valoarea nutritivă a alimentelor din zilele noastre, deoarece sănătatea şi frumuseţea încep din propria farfurie şi din...copilărie!
Piramida nutriţiei sănătoase precizează ce cantităţi din cele cinci grupe alimentare este bine să includem în dieta nostră zilnică. Astfel alimentele de la baza piramidei ar trebui să constituie şi baza piramidei, iar cele aflate în apropierea sau în vârful piramidei ar trebui introduse în dietă doar în cantităţi mici, întotdeauna cu moderaţie!
Fiecare dintre aceste alimente furnizează doar o parte din principiile nutritive de care avem nevoie, astfel că alimentele dintr-un grup nu pot înlocui alimentele din alt grup.

1. Carbohidraţii complecşi – sursă de energie, vitamine şi minerale; conţin amidon nerafinat – orez, fasole, rădăcinoase, banane şi cereale integrale. De consumat 6-11 porţii/zi.

2. Legumele şi fructele: alegeţi fructele şi legumele de diferite culori; aceste culori provin din substanţele nutritive din plante numite fitonutrienţi; pentru a ajunge la 3-5 porţii de legume şi 2-4 porţii de fructe, consumaţi fructe si legume congelate, sosuri de roşii, supe sau sucuri şi salate. Aceste alimente asigură fibre, vitamine, minerale şi unii acizi graşi esenţiali.

3. Alimentele bogate în proteine – cuprind grupa laptelui, iaurtului şi brânzei – 2-3 porţii/zi; cărnii de pasăre şi peşte, ouălelor, leguminoaselor – fasolea, nuciile – 2-3 porţii/zi.
Proteinele sunt necesare pentru creşterea şi refacerea celulelor, a imunităţii, pentru producerea de hormoni şi enzime.
4. Grăsimile – asigură acizii graşi esenţiali pentru buna funcţionare celulară şi vitaminele liposolubile.
– grupa grăsimilor cuprinde atâr grăsimile „ascunse” în alte alimente cât şi pe cele folosite la gătit; preferaţi grăsimile din nuci, seminţe, uleiuri vegetale nerafinate şi peşte, cele din carne.
5. Dulciurile – folosiţi-le cât mai rar, chiar dacă pentru multă lume ele înseamnă energie şi bună dispoziţie.

Princiipile de bază ale unei nutriţii moderne
1. Acizi carbohidraţi complecşi, rămân importanţi, accentul cade acum pe cerealele integrale şi pe un consum foarte mare de legume şi fructe.
2. Actualmente se consideră că aducem un aport exogen de grăsimi mult mai mare decât nevoile reale ale organismului, de aceea se recomandă scăderea drastică a consumului de grăsimi saturate (carne roşie), grăsimi „trans” (produsele de patiserie) şi colesterolul.
3. Se limitează semnificativ aportul de sare şi dulciuri.
4. Nutriţioniştii recomandă cunoşterea numărului de kcalorii necesare zilnic, precum şi controlarea mâncării porţiilor pentru fiecare masă.
5. Se recomandă 3 mese principale şi 2 gustări.
6. Un „must” absolut: faceţi loc efortului fizic în rutina dvs. Cotidiană pentru a avea o viaţă sănătoasă, cu o alimentaţie echilibrată şi multă bună dispoziţie.